ZOO

M-am autosugestionat ca ar trebui sa fac o vizita la Zoo Baneasa. Multa vreme o sa mai treaca pana cand o sa mai incerc o astfel de experienta. Am reusit, contra unei taxe de 13,00 lei sa intru in incinta, iar contra unei sume egale (?!) sa fac si cateva fotografii. Daca pretul pentru intrarea unui adult s-ar putea justifica (insa nu este cazul deoarece nu se reflecta nicaieri acest lucru), taxa pentru a putea face fotografii este conceputa pentru “jecmanirea” celor care au acest hobby. Sumele incasate probabil ca se duc pe “apa sambetei” pentru ca dupa o plimbare prin fata custilor sau spatiilor unde isi “traiesc” viata bietele animale ramai cu un gust mai mult decat amar. Nimic nu au invatat cei din conducerea Zoo Baneasa din “accidentele” petrecute in ultimii ani in care au murit cateva animale pretioase (jaguarul Beti – spanzurat de cei care au incercat sa il captureze, elefantul Gaya haituit pana la moarte, leoaica Elsa – omorata prin anestezie de medici veterinari bine pregatiti). Cele mai multe dintre spatiile rezervate anumitor specii sunt foarte mici in raport cu marimea animalului, iar asta cand te gandesti ca “recomandarile” UE vorbesc de cativa mp pentru o singura gaina (sic !). Te astepti ca vizitator sa vezi in aceste spatii si un minim de curatenie insa iti faci iluzii desarte. Animalele, in mare parte murdare, se plimba apatice – atunci cand se plimba, printre propriile fecale care au o vechime de cel putin cateva zile, iar mustele sunt la ele acasa si se simt, mai mult ca sigur, ca fiind cele mai fericite vietati in acest areal de cateva hectare. Pe langa mustele omniprezente am mai vazut si cativa sobolani care se plimbau prin curtea tigrului, rozatoare care am putea banui ca sunt puse special ori pentru supliment alimentar, ori pentru cine stie ce alte considerente… Banuiesc ca nu numai tigrul se bucura de aceasta “facilitate” oferita de administratia Zoo Baneasa. Pelicanii, care te intampina la intrarea in Zoo, arata jalnic si din cand in cand isi mai clatesc penajul murdar intr-un “ochi” de apa tulbure si plina de gunoaie care nu cred ca a mai fost schimbata de luni de zile. Probabil numai teama ca isi pot lua zborul a facut ca “ingrijitorii” sa ii jumuleasca de penele de pe aripi pana aproape de stadiul de mutilare. Am vazut cativa ponei intr-un tarc. Ma asteptam sa fie curati si tesalati insa spre dezamagirea mea erau murdari si plini de muste, iar ochii aveau in ei o tristete de necuprins. Nu atrageau aproape niciun vizitator. In ceea ce se numeste Reptilarium este adevarat ca trebuie mentinuta o temperatura constanta pentru vietatile ce traiesc acolo, insa un sistem de ventilatie pentru vizitatori este necesar mai ales in zilele foarte calduroase de vara cand dupa vizitarea de la un capat la altul al acestui sector te simti ca si cum ai face o sedinta de sauna. Pe scurt, daca la noi ar exista o “politie veterinara” care sa functioneze dupa criteriile celei pe care o vedem pe postul TV “Animal Planet” si aceasta ar face o “vizita” la Zoo Baneasa cred ca s-ar indrepta foarte multe lucruri in bine, iar toate aceastea in favoarea animalelor. Pana atunci acest loc o sa ramana un “lagar” zoo si nici pe departe o gradina zoo !
Referitor la hobby-ul unora de a face fotografie Gradina Zoo – Baneasa este aproape in totalitate contraindicata pentru acesta si pentru acestia. Gardurile de protectie din plasa de sarma impiedica fotografierea, geamurile cu tenta usor fumurie si efect de oglinda cat si murdaria de pe ele, atat la interior cat si la exterior, permit cu greu sau aproape deloc “strapungerea” acestora cu un aparat foto cat de cat performant. Macar numai pentru aceste doua impedimente consider ca “taxa” impusa nu are justificare. Fotografiile postate nu arata realitatea din jur pentru ca asupra multora dintre ele am “intervenit” pentru a putea spune ca am postat o fotografie, iar majoritatea am cautat sa le fac in plan cat mai apropiat pentru a nu se vedea si zona inconjuratoare.